vineri, 21 decembrie 2012

Microbul 21



,,Hapciu!'' strănut cu poftă. ,,Sănătate!'' îmi zice cel de lângă mine cu care aşteptam tramvaiul. E de la vremea asta schimbătoare. Aci ger, aci căldură'' ,,Mda...''îngaim eu. ,,Şi aşa nu mai conteaza dacă sunteţi răcit sau nu'' zice el. ,,De ce ?'' mă arăt interesat. ,,Păi n-aţi auzit de sfârşitul lumii?... cică va fi molima mare, ne vom imbolnăvi cu totii...'' ,, De la mine?'' zâmbesc eu ,,Ei aşi! dă el din mână a lehamite. E adevărat, mâine se va răspândi un microb pentru care nu e leac.'' ,, Cine il va răspândi?...eu auzisem ceva despre o nenorocire prezisă de mayaşi. Cică un meteorit...'' ,, Nu e dom"le nici un meteorit...mâine Al-Qaida va lansa din centrul Europei o bomba biologică către România. SRI-ul le-a dejucat un plan dar mai au şi altele de rezervă. Ai văzut ce s-a întâmplat la bulgari?...'' ,, Du-te nene cu tâmpeniile astea! Te uiti prea mult la teveu, ai vazut prea multe năzdrăvănii la ştiri şi prea multe filme americane şi îmi îndrugi acum povestea asta cu bomba biologica. He-he! He, he ,he!'' izbucnesc eu ,,Nu râde că ai să vezi mâine, îmi zise acesta în timp ce se urcă primul în tramvaiul ce tocmai ajunsese in staţie. Nu i-am mai dat nici o replică gândindu-mă că nu are rost să mă străduiesc să conving un ciudat anonim, cu care am împărţit adineauri câteva minute din viata mea, că aiurează. În definitiv ce mă interesează ce crede fiecare! Azi e 21 decembrie. Ninge. Vai ce frumos ninge ! Am venit in staţie cu mult mai devreme decat deunăzi. Aştept. Mă uit la la tăbliţa ce indică traseele. Ce coincidenţă, traseul 21! Ciudatul nu mai e prin preajmă dar nici nu mă gândesc la el ci la problemele mele: am de luat lapte praf pentru aia mică... o sticlă de pepsi, câteva supozitoare pentru mine că mă cam doare mijlocul...hm, vine tramvaiul 21. Mă urc. E cam aglomerat. Tramvaiul porneşte şi deodată scrâşnete, ţipete, frâne! Când mă dezmeticesc văd sub roţile tramvaiului pe cel cu care purtasem ieri o discuţie despre sfârşitul lumii, într-o baltă de sânge. Mort.

miercuri, 6 iunie 2012

Gândacul


M-am internat de curând într-un spital din oraş pentru analize şi mai ales pentru a elimina orice suspiciune într-o anumită problemă. Ca aproape toate organismele ce suferă o schimbare a patului nici al meu nu prea s-a adaptat. Am dormit iepureşte ba din cauza unor ţânţari cu care m-am luptat voiniceşte ba pentru că pe un coleg de salon îl apuca sforăitul în do major. Dar toate inconvenientele au trecut, am făcut analizele şi am ajuns a doua zi acasă. Când am intrat în sfârşit în patul meu am adormit aproape instantaneu după neplăcerile din ajun. Visam erotic. Se facea că... dar lasă! Eram mulţumit şi dintr-o dată ceva mă înţepa în piept. De necaz deschid ochii şi ce sa vezi!...pe pieptul meu doi purici se călăreau de zor Zbier: Ce dracu! şi îi strivesc cu palma ca să moară fericiţi. Nevasta mă aude, intră în cameră şi îi reproşez imediat că îl lasă prea mult pe copil să se joace cu câinele. ,,Ce purici, ce câine!? exclamă ea , poate ai venit cu ei de la spital.'' ,,De la spital?! mă mir Haida-de, păi am venit dintr-un spital nu dintr-un coteţ de câine!'' Mă întorc nervos cu spatele la ea convins că am dreptate. Ea iese. Eu incerc să adorm... să adorm odată! dar ceva mă gâdilă. Dau patura la o parte şi din şliţul pijamalelor iese un gândac. Ştiu, o să ziceţi că normal... adică până la urmă ce era să iasă? Dar ăsta chiar era un gândac adevărat. Se oprise şi mă privea galeş. Oare văzuse ceva?

Ceasul


Sunt în concediu. Aţi putea spune fericitule ! Într-un fel cam aşa e. Fac doar ce-mi place şi de aia stau cam mult la calculator până târziu în noapte. Am program liber-liber toată ziulica doar uneori duc gunoiul când îmi cere nevasta. Aaa...apropo sunt certat cu ea. Nici nu ne mai vorbim. Păi n-am dreptate? În fiecare dimineaţă duce copilul la şcoală şi face o hărmălaie de nedescris. Îl ceartă. Ba că nu s-a spălat pe dinţi ba că a uitat să-şi pună nu-ş ce carte în ghiozdan ba că de ce s-a îmbrăcat cu aia şi nu cu ailaltă. În fine, eu in concediu dimineaţa dorm nu vreau să aud istericale. Aşa că alaltăieri m-am luat de ea şi i-am zis multe... şi de măsa. Că e cu gura mare ca ea. Atâta mi-a fost...

Ieri, când am făcut ochi, m-am pomenit cu un bilet lăsat la capul patului:,, Dacă ţi-e foame încălzeşte-ţi sarmalele din frigider, plec la mama '' O clipă mi-a stat inima. Hei, ce naiba! dintr-atâta lucru? Dar m-am liniştit imediat. Mai jos scria: ,,...în vizită''

Am navigat şi ieri toată ziua pe internet. Seara a venit nevastă-mea dar era tot botoasă. Nu vorbea. Tot un bilet mi-a arătat: ,,Ai mâncat?'' Şi-am început şi eu cu d-astea. Am scris repede pe o hârtie ,, Da. Ce face măta?'' ,, Ce-ţi pasă?'' ,, E-te-te! vorbim prin bileţele acu?...parcă am mai văzut moda asta...termină cu prostiile şi hai să vorbim normal că deja mă doare mâna'' ,,Ai fost un măgar! Nu vorbesc cu tine decât aşa până nu ţi-oi cere scuze.'' ,, N-am chef!'' am mâzgălit eu repede şi-am plecat înapoi în cealaltă cameră la calculator. Am stat iarăşi mult uitând că de fapt azi e gata concediul! de dimineaţă trebuie să plec la serviciu. Hei drăcie! trebuie să pun ceasul să sune. Am o boală: în treacăt fie spus eu mă trezesc dimineaţa doar cu ajutorul unui ceas ce l-am primit de ziua mea. Mi l-a dăruit mama...ăăă!...mama mea. Umblu tiptil prin dormitorul conjugal pentru că eu ştiu să respect somnul ei. Am dibuit ceasul şi orbecăind l-am pus să sune. Are o melodie suavă care-mi place tare mult. Să-l verific... da' na! că nu mai merge. Dumnezeule, ce ghinion ! ,, Soţiaa!... îi şoptesc, soţia te rog să mă trezeşti dimineaţă ca să plec la serviciu pentru că nu mai merge ceasul, habar n-am ce are...''. E de bine. Cred că i-a mai trecut supărarea. O văd prin semîntuneric cum dă aprobator din cap. Mă culc liniştit. ,,Somn uşor'' îi îngân.

Visez. Păsărele ciripesc timide la fereastră. Deschid ochii buimac. Soarele e de două suliţe sus. Mi-a inundat camera. Doamne, am întârziat la slujbă! De ce nu m-o fi sculat?. Mă uit la ceasul de pe noptieră. Lângă el e un bileţel pe care scrie: ,, Trezeşte-te, e ora 6, trebuie să pleci la serviciu! ''

duminică, 29 ianuarie 2012

Adjutantul Creţu


Fusesem proaspăt sergent angajat. Colonelul se uită la mine gânditor şi apoi îl chemă pe adjutant: ,, Creţule ia-l în primire, cum îl creşti aşa îl ai" ,, Nţeles să trăţi!"
Ne depărtarăm de superior si adjutantul mă întrebă repede: ,, Di undi ieşti flăcăneaţă?" ,, Din Ghimbav domnule" ,, E-ti fleoşc!... din Ghimbav... nu asta ti-am întrebat ci di undi ieşti adică di la casă sau di la bloc?'' ,, Stau la casă...'' ,, Aha vez câ ştii! Şi ci faci tu la casâ?'' ,, Stau'' ,, Cum adica stai! Stai aşa... ca muta la p...? N-ai şi tu nica di făcut?'' ,, Ba da domnule fac...cand trebuie sa fac-fac!'' ,,Aha! Adica faci când ti treci. Da ia zi ceva orătănii ai pi-acolo?'' ,, Am...găini, raţe, curci, porumbei.'' ,, Du-ti ăi! Adica ai tu mai multi ca mini?'' ,, Nu ştiu'' ,, N-ai!'' mai zise si mă privi cu atenţie înainte de a plasa următoarea întrebare: ,, Da ci inălţâmi ai?'' ,, 1.80!'' ,, Un mietru opzăci?'' ,,Da '' ,, Duti ăi! Adică ai tu mai mult ca mini?'' ,,Nu ştiu'' ,,N-ai! Da ia spuni kile...câti kili ai?'' ,, Cred că vreo 85-86 cam aşa'' ,, Pfuoai! Minţi! N-ai mai multi ca mini!'' ,, Nu mint domne...de ce-mi vorbiţi aşa: mă credeţi vreun lache?'' ,, Ce mă? Te crezi tu mai lache ca mini? E-ti-ti la iel! Porc ai?'' ,, Am'' ,,Mari?'' ,, Da, cred ca are vreo 200 de kg'' ,, Hi-hi! Ăla-i porc? Nu-i bun! Ari grăsimi pi iel di patru deşti. Am io porc di fo sută trizăci di kili. Ăla da! îi numa carni. Da lemni pentru la iarna ai?'' ,, N-am... că fac focu cu gaze'' ,, Cu gazi? Nu-i bun, n-ari puteri! Cea mai bunî căldură o faci cu lemni. Apă ai?'' ,, Da, de la reţea'' ,, Hă-hă! Îi plină di clor. Cea mai bunî îi apa din fântânî. Apî curatî şi limpidi. Cai ai?'' ,, N-am'' ,, Ia-ţ o perechi di cai ca sî faci treabî. Io am!'' Făcurăm câţiva paşi şi adjutantul văzu pe cineva şi-l strigă: ,, Băi Costăchele ia arată-i tu lu dom serjent unitatea că-i nou şi el. Ne-ntâlnim mâini flăcău!'' îmi făcu apoi cu ochiul

A doua zi mă întâlnii cu adjutantul Creţu prin curtea unităţii. Imi zâmbi protector: ,, Ori cum ziceai că ti cheamă?'' ,, Marin'' ,, Aha!...mi-aduc aminti da, aşa ti cheamă, Marin... tu eşti băietu ăla cu gospodărie frumoasî în Ghimbav!'' ,, Da'' ,, Ori ce înălţâmi ziceai cî ai?'' ,, La limită...1.70'' ,, Păi da că io am unuşaptijdoi deci cam ast-ar fi numa că tu ai caşcheta mai înaltă. Gospodărie frumoasă da... Să tai şi tu o găină, parcă ziceai că ai multe, să-mi aduci s-o văz mâini cât ie di grasî'' ,, Păi n-am decât vreo 5-6 şi-un cocoş... ştiu eu...'' ,, Hai lasî, lasî c-am glumit. Ori ce ziceai că ai, porc sau purcea?'' ,, Purcea'' ,,Mari?'' ,,Nu. Vreo 125 de kile'' ,, O sutîdouşcinşi di kili? da ci faci cu slăbătura aia, ci i-ai dat sî mănânci, paii? Io am porc mari sănătos, ari pisti douăsuti di kili...'' Adjutantul se-ntrerupse. Cineva gâfâia alergând înspre noi: ,, Nea Creţule! Bre!...abia îşi trăgea respectivul răsuflarea de efort, mi-a transmis de la dispecerat să-ţi zic că ţi s-a inundat iar apartamentul!''

vineri, 13 ianuarie 2012

Marghioliţa


-Alo! -Mda... -Marghioliţo m-auzi? Răspunde fă vaco! -Da! -Ştiu că eşti cu cineva acolo curva dracu! -Da! -Fă dar ai tupeu nu glumă să recunoşti! -Da! -Fă eşti lângă el? -Da! -L-ai atins? -Da! -Off!...înnebunesc! L-ai strâns în braţe? -Da! -Doamne cum gâfâie, se aude prin telefon. Fă, o sa-mi pierd mintile... tu mă crezi? -Da!- Fă eşti depravată rău de tot, eşti sub orice critică dacă ai curaj să vorbeşti la telefon în timp ce te frigi cu el! -El frige...eu nu! -Normal că el te frige panarama dracu...eşti deasupra lui? -Da! -Doamne!... Nu pot să rezist! Ia-mă Doamne! -Să te-auză Dumnezeu gelosu dracu şi să te ia înaitea lu tac-tu că sunt cu el la reanimare. A făcut infarct de dimineaţă şi acu are şi complicaţii...

duminică, 8 ianuarie 2012

Aforisme duminicale

"Când iubeşti cu adevărat, nici măcar bigudiurile nu te mai sperie."
"Nu salarile-s mici, lunile sunt prea lungi."
‎"Oricât te-ai strădui, cineva va munci mai puţin decât tine şi va câştiga mai mult."
"Şi în casa de nebuni există vecini."
"Oamenii cu bani sunt de două feluri: apăraţi de poliţie ori căutaţi de poliţie."
"În orice căsnicie, cineva are întotdeauna dreptate, iar bărbatul niciodată."
"Dacă şeful e idiot, lasă-l s-o afle de la altul."
‎"M-au urmărit multe gânduri profunde, dar am fost întotdeauna mai iute decât ele."
"Când bărbatul are o situaţie proastă, caută o femeie. Când situaţia se îmbunătăţeşte, mai caută una."
"Cu dragostea omori timpul, cu timpul omori dragostea."